TV Series – „Succession”, reg. Jesse Armstrong, 2018.

“I can promise you that I am spiritually and emotionally and ethically and morally behind whoever wins.” (Roman Roy)

Una dintre cele mai urmărite serii televizate marca HBO, „Succession”, este o comedie- dramă americană creată de Jesse Armstrong, al cărei sezon 3 este pe punctul de a se lansa. Brian Cox, Kieran Culkin, Sarah Snook sunt câțiva dintre actorii ce se regăsesc în cast-ul de succes al seriei „Succession”, câștigătoare a nenumărate premii pentru scenariu, actorie și producție, câteva dintre acestea fiind „British Academy Television Award”, „Golden Globes”, „Primetime Emmy Award”.

Seria se centrează în jurul familia Roy și a imperiului global mediatic Waystar RoyCo deținut de către capul familiei, Logan Roy (Brian Cox). În urma stării precare de sănătate a lui Logan, lupta pentru putere și preluare a controlului asupra companiei sunt mizele urmașilor familiei Roy. Sarcasmul și cinismul sunt câteva dintre trăsăturile comune ale tuturor personajelor implicate în această poveste, poveste ce expune o lume paradoxală, dar bine echilibrată, în care opulența supremă se întâlnește cu cea mai înaltă formă de degradare. Etica și moralitatea sunt concepte invers proporționale cu interesele personale și politice. Implicit, acest imperiu clădit pe strategii economico-politice are la bază o serie de mușamalizări ținute sub presiune, pe cale să explodeze.

„Succession” prezintă o poveste complexă, focusată pe tatăl Logan și copiii Kendall, Shiv, Rome și Connor, dar care nu pot funcționa fără personaje secundare precum Marcia, Tom, Greg sau Gerri, care completează acest univers în care existența unei ierarhii este vitală pentru fiecare dintre personaje. Există doar un Logan însă, la un moment dat, pare că fiecare dintre personajele din jurul lui suferă de același virus – Tom îl preia pe Greg, Shiv pe Tom și se creează această interconexiune în care cel mai puternic crede că este cel ce domină mai mult.

Pe scurt, Logan, rol interpretat impecabil de către Brian Cox, este un personaj rotund, complex, o forță incredibilă, rar întreruptă de momente de vulnerabilitate, de curaj, dar și de nebunie. Obsesia lui de a domina și de a imprima frică, contrabalansată cu momentele de degradare fizică (la care singura martoră tacită este soția lui, Marcia, mereu acolo –– „Where am I?”) , dar și de iubire față de copii, sunt subtil compuse. Modul în care Logan mușamalizează tot Răul produs de Waystar RoyCo, la cel mai înalt nivel, este inteligent balansat cu Răul mușamalizat din iubirea față de Kendall, pe care nu știe să o exprime altfel.

Kendall este complex, puternic, dar și extrem de vulnerabil. Problematica adicției, a divorțului, a depresiei, toate acestea contrabalansate cu comeback-urile bine argumentate pentru câștigarea rolului de CEO, compun un personaj empatic. Shiv este individualistă, dar vulnerabilă și cu o nevoie imensă de validare, Rome pare bufonul familiei, dar și cel mai tranșant în opiniile cinice pe care le emite foarte natural, totodată e vulnerabil și nesigur, în timp ce Connor pare desprins de familie și ușor mai detașat. Niciunul dintre personaje, deși par a fi tipizate într-o formă sau alta, nu devin șabloane și sunt compuse obiectiv. Din acest motiv transmit identificare și empatie – nu sunt unilaterale și nu servesc doar unei scheme scenaristice de succes comercial.

Un alt punct interesant la nivel scenaristic este faptul că, deși în centrul acestei povești este Răul absolut în materie de fake-news, interese politice, putere centrală, abuzuri, minciuni, nu există acel „bad guy” convențional. Teoretic atât Logan, cât și adjuvanții (copiii săi) sunt pioni ai existenței Waystar RoyCo în această formulă dăunătoare însă, prin complexitatea lor, nu pot fi reduși doar la acest aspect.

La nivel estetic, „Succession” reușește să schimbe rețeta și să producă o altfel de schemă vizuală, cu totul neconvențională. În concordanță cu profilul companiei (știri și media), există la nivel stilistic trăsături clasice de televiziune (zoom-in-uri bruște, imaginea hand-held de tip reportaj), însă bine echilibrate cu o estetică specific cinematografică (dialogurile off-screen, unghiurile compuse, montajul și ritmul tensionat). Producția este una remarcabilă, cast-ul impresionant, o varietate de locații (SUA, UK, Ungaria, Turcia, Grecia), scenografia luxuriantă, apartamentele, clădirile office, costumele – totul este high-end.

Claustrofobia estetică produce o altfel de tensiune mai puțin întâlnită în seriile TV, prin zoom-in-uri, imagine hand-held, secvențe recurente în mașini, avioane private, yacht-uri, „the panic room”, spații din care nu poți pleca – o metaforă direct construită asupra situațiilor reale din care personajele nu mai pot ieși – Waystar RoyCo este un imperiu atât de problematic și politizat încât oricine se alătură pare să fie complice la ceva ce nu a comis (încă).

Blocking-ul personajelor este de asemenea bine conturat la nivel regizoral – lupta pentru putere se traduce prin modul în care personajele se poziționează unele în fața celorlalte. Fiecare mișcare transmite un mesaj clar – un exemplu clasic ar fi faptul că în multe dintre cele mai importante discuții legate de viitorul companiei, dintr-o lipsă de încredere în sine, Rome se folosește de niște acțiuni banale și aparent stupide – verifică becul unei lămpi, se agită, mănâncă continuu, acțiuni care îl completează ca personaj, însă fără să devină un șablon.

„Succession” este o serie ce merită îndeaproape urmărită fiindcă aduce un factor surpriză în industria cinematografică, în care există o abundență de seriale, serii limitate, mini-serii. În plus față de alternativă vizuală creativă pe care o oferă, „Succession” îmbină satira și cinismul cu drame individuale profunde și livrează un scenariu original – limbajul este unealta esențială a personajelor, iar aici, el reflectă injurii de toate tipurile, în toate situațiile, indiferent de interlocutor sau context, fără să fie însă vulgarizat, ci paradoxal, este chiar unul al firescului și al umanului.

Text scris de ILINCA STRATON